Nimic iesit din comun: am ajuns, m-am echipat, si m-am apucat de treaba!
Am ajuns eu voios acolo si m-am asezat langa colegu motumba de care ma plangeam ca am fost discriminat in favoarea lui. :) In sfarsit...ajungem noi, ne plimba HR-ul prin Back-of-the-house (zona angajatilor - pt cine nu stie) de ne ameteste nu mai stiam care e stanga, care e dreapta...dar este o teorie: daca tii mana pe peretele din dreapta si mergi asa pana la urma vei gasi iesirea din labirint; din fericire insa nu a fost cazul ca erau totusi indicatoare pentru toti ametitii.
Ajunsi in vestiar: eu cu motumba si inca unu baiat care facea practica la Patiserie, dam se ne schimbam, ma chinui eu si cu nebunu ala de vrea la faina acolo sa ne luam pe noi tunicile alea cu 2 randuri de nasturi + pantaloni care abia stau pe noi (mama lui de elastic), dai si incaltate...motumba (hai sa ii zicem Emanuel, adica pe nume :) ) ne vede si se uita nedumerit la noi pt ca el doar si-a dat jos puloverul. Eu si Fane ne uitam unu la altu, hmmm...ba...asta e ospatar si nu ne zice. Era Emi al meu in pantalonii de strada (denim negru), cu o camasa alba imaculata, curea maro asortata cu incaltamintea si cureaua de la ceas; ai zice omu ca s-ar duce direct in Bamboo gata sa plece de acolo cu vre-o 2 pisi dupa el. Ne intreaba el pe limba lui acolo de ce suntem asa imbracati si incercam noi sa ii explicam ca asta ar fi tinuta de bucatar, si da-i nene si explica-i omului prin semne prin expresii faciale...ma dureau toti muschii cand am plecat in sfarsit spre bucatarie, unde...cand tanti bucatarita sefa l-a vazut a bufnit-o rasu' (dar fiind o femeie scolita, a stiut sa fie subtila pentru un ochi neantrenat :P).
Intru in bucatarie...ma izbeste un miros de mancare, ce sa mai...hotelu'i hotel...salivam, desi mancasem acasa destul de bine sa nu fiu ispitit...vai de mine ce arome! Se apropie de mine o gagica, de-o seama cu mine cam asa, si ma ia tare...acolo-i aia, acolo-i aia, acolo-i aia, va dati seama ce capacitate de asimilare aveam eu in momentul ala dupa ce 20 de minute ne-am plimbat cu Speedy Gonzales de la HR prin zona crepusculara incercand se nu ma lovesc cu capu de colturi; eram pierdut ! O.K. mi-a dat ea diverse sarcini, a zis sa ma ia mai usor...si trebuia eu sa ma duc intr-o camaruta acolo sa iau vase, E...aici iti dai seama totusi ca bucatarii stiu mai bine...cand ala iti zice ia-ti incaltaminte ANTI-derapanta, pai fa tati ca ei ca altfel te culeg de sub rafturi, mese, cuptoare si ce mai au iei p'acolo! Cand intram in incaperea aia cu podeaua fleasca, ma tineam de rafturi si ma trageam spre ele, scos din filme nu alta (imi aducea aminte de episodu ala din Tom&Jerry, cand au inghetat ei podeaua sa patineze).
Cum ne-cum, se face ora de pauza si nici o mana rupta, deget taiat sau basici in palme; ma duc frumusel spre cantina in speranta ca ii voi gasi pe cei doi colegi de la practica. Ma servesc frumusel de la bufet cu ceva de haleala, si ma indrept spre camera de unde era mai mare galagia...SOC! 10-15 bucatari steau la masa si radeau dupa ce au infulecat, wow....ok...uhm...ma asez si eu langa o colega de la cursuri si incep sa mananc linistit.
- Cum te cheama?
- Cosmin!
- Esti practicant?
- Da (fi politicos si rabdator, chiar daca mori de foame si scrie mare pe ecuson, conteaza foarte mult calmul)
- Dar ...?
- Si...??
Aveam capu terci, intrebare dupa intrebare, bine-nteles nu era nimeni rau intentionat, dar mi-era foameeee! Am reusit totusi sa ma stapanesc si sa si mananc, si pe urma stateam si eu la caterinca cu ei, ca erau totusi niste oameni foarte cumsecade.
Dintre toti din incaperea aia, cel mai mult mi-a placut de un Sous Chef (daca nu ma insel) pe nume Ashley (nu stiu de ce dar am impresia ca e nume de fata) care, pe la 29-30 ani asa a reusit sa ajunga in pozitia de Sous Chef si sa conduca si el unu din restaurantele hotelului; tipul foarte bun, isi cunoaste meseria...dar de nu se dadea la toate femeile din cantina aia :), n-am vazut asa ceva...si culmea, le facea sa se simta si bine in pielea lor. Mai multe nu stiu dar sper sa aflu, ca din ce am inteles o sa lucrez si in bucataria lui.
Nimic neobisnuit dupa pauza, taie-curata-spala, ca na...ce poti sa faci in prima zi? Dar pe la ora 3 mi s-a incredintat cea mai crunta sarcina care o poti primi: curatat de usturoi! Deci oricat imi place mie usturoiul ca si condiment...nu am suportat niciodata sa curat mai mult de cat am nevoie; E...dai frate si curata tu 13-14 capatani de usturoi...incepuse sa ma doara spatele, degetele mele erau ca ale unui batran de 80 de ani (a trebuit sa tin usturoiul in apa ca se curata mai bine), eram praf! La ora 4 m-am dus la nenea care luase locul domnitei care m-a luat in primire, i-am zis nene chiar am treaba, sa curete altcineva...nu a comentat nimic...dar am asa un nod in gat si o presimtire ca maine o sa simt pe pielea mea repercursiunile actiunii mele de a trage chiulul. :)
Sa fi om, e obositor! :)
Am ajuns eu voios acolo si m-am asezat langa colegu motumba de care ma plangeam ca am fost discriminat in favoarea lui. :) In sfarsit...ajungem noi, ne plimba HR-ul prin Back-of-the-house (zona angajatilor - pt cine nu stie) de ne ameteste nu mai stiam care e stanga, care e dreapta...dar este o teorie: daca tii mana pe peretele din dreapta si mergi asa pana la urma vei gasi iesirea din labirint; din fericire insa nu a fost cazul ca erau totusi indicatoare pentru toti ametitii.
Ajunsi in vestiar: eu cu motumba si inca unu baiat care facea practica la Patiserie, dam se ne schimbam, ma chinui eu si cu nebunu ala de vrea la faina acolo sa ne luam pe noi tunicile alea cu 2 randuri de nasturi + pantaloni care abia stau pe noi (mama lui de elastic), dai si incaltate...motumba (hai sa ii zicem Emanuel, adica pe nume :) ) ne vede si se uita nedumerit la noi pt ca el doar si-a dat jos puloverul. Eu si Fane ne uitam unu la altu, hmmm...ba...asta e ospatar si nu ne zice. Era Emi al meu in pantalonii de strada (denim negru), cu o camasa alba imaculata, curea maro asortata cu incaltamintea si cureaua de la ceas; ai zice omu ca s-ar duce direct in Bamboo gata sa plece de acolo cu vre-o 2 pisi dupa el. Ne intreaba el pe limba lui acolo de ce suntem asa imbracati si incercam noi sa ii explicam ca asta ar fi tinuta de bucatar, si da-i nene si explica-i omului prin semne prin expresii faciale...ma dureau toti muschii cand am plecat in sfarsit spre bucatarie, unde...cand tanti bucatarita sefa l-a vazut a bufnit-o rasu' (dar fiind o femeie scolita, a stiut sa fie subtila pentru un ochi neantrenat :P).
Intru in bucatarie...ma izbeste un miros de mancare, ce sa mai...hotelu'i hotel...salivam, desi mancasem acasa destul de bine sa nu fiu ispitit...vai de mine ce arome! Se apropie de mine o gagica, de-o seama cu mine cam asa, si ma ia tare...acolo-i aia, acolo-i aia, acolo-i aia, va dati seama ce capacitate de asimilare aveam eu in momentul ala dupa ce 20 de minute ne-am plimbat cu Speedy Gonzales de la HR prin zona crepusculara incercand se nu ma lovesc cu capu de colturi; eram pierdut ! O.K. mi-a dat ea diverse sarcini, a zis sa ma ia mai usor...si trebuia eu sa ma duc intr-o camaruta acolo sa iau vase, E...aici iti dai seama totusi ca bucatarii stiu mai bine...cand ala iti zice ia-ti incaltaminte ANTI-derapanta, pai fa tati ca ei ca altfel te culeg de sub rafturi, mese, cuptoare si ce mai au iei p'acolo! Cand intram in incaperea aia cu podeaua fleasca, ma tineam de rafturi si ma trageam spre ele, scos din filme nu alta (imi aducea aminte de episodu ala din Tom&Jerry, cand au inghetat ei podeaua sa patineze).
Cum ne-cum, se face ora de pauza si nici o mana rupta, deget taiat sau basici in palme; ma duc frumusel spre cantina in speranta ca ii voi gasi pe cei doi colegi de la practica. Ma servesc frumusel de la bufet cu ceva de haleala, si ma indrept spre camera de unde era mai mare galagia...SOC! 10-15 bucatari steau la masa si radeau dupa ce au infulecat, wow....ok...uhm...ma asez si eu langa o colega de la cursuri si incep sa mananc linistit.
- Cum te cheama?
- Cosmin!
- Esti practicant?
- Da (fi politicos si rabdator, chiar daca mori de foame si scrie mare pe ecuson, conteaza foarte mult calmul)
- Dar ...?
- Si...??
Aveam capu terci, intrebare dupa intrebare, bine-nteles nu era nimeni rau intentionat, dar mi-era foameeee! Am reusit totusi sa ma stapanesc si sa si mananc, si pe urma stateam si eu la caterinca cu ei, ca erau totusi niste oameni foarte cumsecade.
Dintre toti din incaperea aia, cel mai mult mi-a placut de un Sous Chef (daca nu ma insel) pe nume Ashley (nu stiu de ce dar am impresia ca e nume de fata) care, pe la 29-30 ani asa a reusit sa ajunga in pozitia de Sous Chef si sa conduca si el unu din restaurantele hotelului; tipul foarte bun, isi cunoaste meseria...dar de nu se dadea la toate femeile din cantina aia :), n-am vazut asa ceva...si culmea, le facea sa se simta si bine in pielea lor. Mai multe nu stiu dar sper sa aflu, ca din ce am inteles o sa lucrez si in bucataria lui.
Nimic neobisnuit dupa pauza, taie-curata-spala, ca na...ce poti sa faci in prima zi? Dar pe la ora 3 mi s-a incredintat cea mai crunta sarcina care o poti primi: curatat de usturoi! Deci oricat imi place mie usturoiul ca si condiment...nu am suportat niciodata sa curat mai mult de cat am nevoie; E...dai frate si curata tu 13-14 capatani de usturoi...incepuse sa ma doara spatele, degetele mele erau ca ale unui batran de 80 de ani (a trebuit sa tin usturoiul in apa ca se curata mai bine), eram praf! La ora 4 m-am dus la nenea care luase locul domnitei care m-a luat in primire, i-am zis nene chiar am treaba, sa curete altcineva...nu a comentat nimic...dar am asa un nod in gat si o presimtire ca maine o sa simt pe pielea mea repercursiunile actiunii mele de a trage chiulul. :)
Sa fi om, e obositor! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu